hiena-dungata-2

Hienă dungată – Hyaena hyaena

Prezentă din Africa până în Asia şi India Centrală, hiena dungată are cel mai mare areal dintre cele patru specii de hienă din lume şi frecventează cea mai mare varietate de habitate. Cu toate acestea, acum a dispărut din multe zone şi în majoritatea locurilor populaţiile sunt în declin. Asemenea altor specii de hienă, hiena dungată seamănă cu un câine deşirat, cu urechi mari.

Picioarele din faţă sunt mai lungi decât cele din spate, ceea ce îi dă un profil masiv în faţă şi un spate înclinat.

Spărgător de oase

Hiena dungată este în principal necrofagă, îşi foloseşte muşchii deosebit de puternici ai fălcilor pentru a sfâşia carcase, pentru a rupe tendoane şi a strivi oase. Vânează şi animale mici şi mănâncă pepeni galbeni, curmale şi alte fructe proaspete.

De obicei întâlnite în grupuri mici sau singure, hienele dungate sunt strict nocturne şi cutreieră distanţe mari în căutare de hrană.

Femela fată între unul şi patru pui într-o vizuină stâncoasâ. Puii încep să mănânce carne când au cam 30 de zile. Ei pot să sugă şi un an în timp ce deprind abilităţi importante de găsire a hranei de la mama lor. Majoritatea hienelor pătate sunt ucise de lei sau de oameni.

Hiene pătate

hiena-dungata-4

Hienele pătate (Crocuta crocuta) sunt cele mai mari şi mai puternice membre ale familiei hienelor. Ele sunt originare din Africa subsahariană.

Postură agresivă

Hienele dungate au blană extrem de zburlită şi coama pe spate. În timpul interacţiunilor agresive cu alte hiene sau prădători precum leii îşi zburlesc coama.

Dimensiune: 1-1,2 m

Greutate: 26-41 kg

Răspândire: Aproape ameninţată

Alimentaţie: Hoituri, iepuri, insecte, fructe

Localizare: Vestul, nordul şl estul Africii, vestul până în sudul Asiei.