Aşa cum sugerează şi numele, liliacul vampir comun se hrăneşte cu sânge, în principal de la mamifere precum tapiri, pecari, aguti şi lei de mare, alături de specii domesticite precum vite şi cai. Alte două specii de liliac vampir, care trăiesc tot în America Centrală şi de Sud, se hrănesc mai ales cu sânge de păsări.
Vampirul comun poate să alerge pe pământ cu viteză şi agilitate uimitoare, sprijinit pe antebraţe şi picioarele din spate. De obicei aterizează aproape de un animal care se odihneşte şi îşi foloseşte nasul detector de căldură pentru a căuta zone cu vase de sânge cald, aproape de piele. Odată ce muşcă, proprietăţile anticoagulante ale salivei ajută ca sângele victimei să curgă în voie.
Regurgitare reciprocă
Liliacul vampir comun îşi face un cuib în arbori goi, în peşteri, mine sau clădiri vechi, pe care îl împarte cu sute de alţi lilieci. Femelele adulte regurgitează sânge puilor, dar împart sângele şi cu alţi pui înfometaţi.
Este mai probabil ca liliecii să se ajute unul pe altul dacă sunt înrudiţi sau dacă s-au adăpostit împreună vreme îndelungată. Pentru a aprecia dacă unui alt liliac îi este foame, ei se angajează în sesiuni mutuale de puricare care le permit să simtă cât de pline sunt stomacurile lor înainte să regurgiteze.
Linge sânge
Dinţii foarte ascuţiţi ai vampirului comun, limba lungă, bărbia canelată şi nasul scurt sunt adaptări pentru a ajunge şi a linge sângele.
Un vampir comun poate să bea jumătate din greutatea sa în 30 de minute.
Dimensiuni: 7-9,5 cm
Greutate: 19-45 g
Alimentaţie: Sânge
Localizare: America Centrală şi de Sud