Gila are constituţie solidă, este lentă, solitară şi discretă şi este cea mai mare şopârlă endemică din America de Nord – şi una dintre puţinele specii veninoase. Toxinele din glandele salivare modificate ajung în corpul victimei prin acţiunea capilarelor de-a lungul dinţilor canelaţi de pe falca inferioară, ajutate de muşcătura tenace şi puternică. Drept rezultat, Gila are puţini prădători naturali.
Masă supradimensionată
Monştrii Gila îşi petrec 90% din timp odihnindu-se într-un bârlog, într-o vizuină veche, printre rădăcini sau sub pietre. Ei se hrănesc cu ouă de păsări şi reptile, mamifere mici, păsări (mai ales pui), reptile, broaşte şi alţi amfibieni, cât şi insecte şi viermi.
Date fiind obiceiurile de economisire a energiei şi datorită abilităţii de a stoca grăsime în coadă, o masă îi poate ajunge săptămâni întregi. Un monstru Gila tânăr poate să mănânce la o masă jumătate din propria greutate, iar un adult, o treime. Drept rezultat, pot mânca doar de şase ori pe an.
O muşcătură de Gila este dureroasă, dar rareori fatală pentru oameni.
Îngroapă ouă
Femelele depun vara între 5 şi 10 ouă 51 şi îngroapă în sol uscat. Puii eclozează nouă luni mai târziu şi sunt lungi de aproximativ 15 cm.
Corp mărgelat
Solzii sunt rotunjiţi şi uşor bombaţi. Modelul de negru cu roz, roşu sau pete portocalii – unic pentru fiecare individ – avertizează potenţialii prădători de muşcătura sa toxică.
Dimensiuni: 40-60cm
Greutate: 1-2kg
Alimentaţie: Ouă, păsări mici, mamifere
Localizare: Sud-Vestul SUA, Nordul Mexicului