Această reptilă e numită şi şopârlă-tatu din cauza solzilor mari, groşi, cu margini ascuţite de pe corp şi a obiceiului de a se încovriga când se simte ameninţată.
Solzii duri, întăriţi cu plăci osoase formează benzi sau inele care îi înconjoară corpul. Duce de obicei o viaţă fără griji. Stă la soare sau se plimbă prin habitatul său uscat de tufărie în căutare de pradă mică, mai ales termite, iar apoi se odihneşte noaptea într-o crevasă stâncoasă, o vizuină părăsită sau printre rădăcinile copacilor.
Şopârle sociale
Şopârlele sunt neobişnuite atât în ceea ce priveşte sociabilitatea, cât şi în obiceiurile de împerechere. Adesea se odihnesc împreună în crăpături de stâncă grupuri extinse de familii, numărând adesea trei, patru membri sau uneori 50 şi peste, de toate vârstele şi de ambele sexe.
Masculii teritoriali dintr-un grup îşi apără paşnic micile arealuri, dar sunt extrem de agresivi cu masculii intruşi cu care nu se înrudesc. Femela face unul sau doi pui mari. Împerecherea are loc la începutul primăverii, iar puii se nasc după 6-7 luni.
Măsuri defensive
Corp arcuit, gură care apucă de coadă, dar este gata să muşte, solzi ascuţiţi pe margine şi ghearele picioarelor gata să zgârie – toate acestea reprezintă mecanismul excelent de apărare al şopârlei cu ţepi.
Dimensiune: 16-21 cm
Greutate: 70-100 g
Răspândire: Vulnerabilă
Alimentaţie: Insecte, miriapode, plante
Localizare: Sudul Africii