Mici cât o palmă de om, suricatele sunt manguste curajoase şi foarte teritoriale, care trăiesc în grupuri complexe – clanuri – de până la 50 de animale.
Fiecare clan constă într-un mascul şi o femelă alfa cu „ajutoare” subordonate de ambele sexe. În clanuri mai mici, femela alfa fată majoritatea puilor, iar masculul încearcă să împiedice alţi masculi să se împerecheze.
Femela emană feromoni care împiedică femelele mai tinere să intre în călduri. Dacă eşuează, atacă celelalte femele care ovulează sau sunt gestante, adesea omorându-le puii. În ultimul stadiu al gestaţiei, ea alungă celelalte femele pentru a-şi proteja puii.
Mai târziu ele se alătură din nou clanului.
Mentalitate gregară
Suricatele se bazează pe cooperare şi ajutoarele au un rol esenţial în creşterea puilor. Unele femele tinere produc lapte ca să ajute puii femelei dominante, iar ajutoarele de ambele sexe îi avertizează dacă sunt prădători, îi învaţă să se hrănească, îi protejează şi le aduc hrană când sunt înţărcaţi.
Suricatele depind de clanul lor în multe aspecte vitale. Grupul sapă vizuini cu multe niveluri şi încăperi pe teritoriul său — de obicei cu multe intrări — unde toţi membrii dorm noaptea şi se odihnesc în cea mai fierbinte parte a zilei.
Dimineaţa ies şi se încălzesc la soare. Îşi petrec ziua căutând hrană şi păzind în ture. În timp ce clanul caută cărăbuşi, şopârle şi scorpioni, sau sapă după tuberculi şi rădăcini care le asigură rezerva necesară de apă, suricatele-santinelă stau de pază împotriva prădătorilor precum şacali, şerpi şi mai ales păsări de pradă.
Când sunt alertate de un strigăt de alarmă, suricatele se retrag în cea mai apropiată intrare de vizuină sau îşi unesc forţele pentru a goni prădătorul.
Un clan de suricate poate să aibă pe teritoriul său şi 1 000 de găuri de vizuină.
Atac în grup
Un grup de suricate acţionează ca o singură unitate pentru a goni prădătorii. Toţi membrii îşi arcuiesc spatele, ridică vertical cozile, mârâie şi scuipă ca să intimideze duşmanul.
De pază
În timp ce clanul său caută hrană, o suricată-santinelă găseşte un punct de observaţie bun şi veghează împotriva prădătorilor, adesea rămânând la post ore întregi. Chiţăie ca să îşi avertizeze grupul de pericole.
Dimensiuni: 19-29 cm
Greutate: 620-800 g
Răspândire: Comună
Alimentaţie: Insecte, ouă, plante
Localizare: Sudul Africii