testoasa-marina-mare-2

Ţestoasă marină verde – Chelonia mydas

A doua cea mai mare ţestoasă de mare din lume (după ţestoasa pieloasă), ţestoasa de mare verde este solitară, înotând dintr-o zonă de hrănire la alta. Adulţii pasc plante marine aproape de ţărm cu ciocurile lor fără dinţi, ţepoase şi ascuţite, care au caneluri pe partea de jos. Când sunt tinere, sunt în parte carnivore, mâncând meduze, crustacee, viermi şi bureţi.

Ţestoasele de mare verzi au carapace suplă, în formă de lacrimă. Denumirea comună vine de la stratul de grăsime verde dintre carapace şi organe. Ţestoasele înoată folosind o mişcare de bătaie-rotire a înotătoarelor frontale, cele posterioare acţionând drept cârmă.

testoasa-marina-mare-1

Viteza de croazieră este de 2-3 km/h – în timpul migraţiei pot să parcurgă şi 80 km zilnic dar dacă se simt ameninţate, pot să ajungă la 30 km/h. Ţestoasele marine îşi pot ţine respiraţia peste cinci ore când se odihnesc sub apă, deşi ies la suprafaţă la fiecare trei sau cinci minute când se hrănesc sau călătoresc şi adesea dorm sub un grup de stânci sau pe fundul marin.

Populaţii distincte

În Pacific şi Atlantic se întâlnesc două populaţii de ţestoase verzi. Indivizii cutreieră mult, unii parcurgând anual peste 8 000 km între arealele lor tradiţionale de hrănire şi de înmulţire. Când ajung la maturitate se întorc pe plaja unde au eclozat.

0Mulţi masculi ajung aici anual, iar femelele la doi sau trei ani. Se adună la 1-2 km în larg, unde se împerechează. Femela se târâie noaptea pe plaja nisipoasă, sapă o groapă cu înotătoarele, depune 100-200 de ouă, umple groapa şi se întoarce în mare. În funcţie de temperatură, eclozarea are loc după 45-70 de zile.

Curtare în recif

Masculii şi femelele sunt de dimensiuni similare, deşi masculii au cozi mai lungi. Masculii rivali muşcă şi lovesc cu înotătoarele, iar apoi câştigătorul merge alături de femelă înainte sa îi apuce carapacea cu ghearele de pe înotătoare, pentru a se împerechea.

Cursă pentru viaţă

testoasa-marina-mare-3

Puii ieşiţi din ou care nu reuşesc să aiungă în mare sunt mâncaţi de crabi şopârle, şerpi, pescăruşi şi alţi prădători. În mare îi aşteaptă alte pericole printre care rechini, macrou şi delfini.

Dimensiune: 1-1.2 m

Greutate: 65-130 kg

Alimentaţie: Iarbă de mare, alge

Localizare: Ape temperate şi tropicale din toată lumea.