Vipera comună este cel mai răspândit membru al familiei viperelor şi este singurul şarpe veninos din nord-vestui Europei. Colţii săi superiori, de obicei pliaţi pe spate de-a lungul fălcilor, se înclină în jos într-o clipă pentru a injecta veninul imobilizant în corpul prăzii.
Hrana viperei constă în broaşte, şopârle, păsări, rozătoare şi alte mamifere mici. Nu este un şarpe agresiv, dar muşcă omul dacă este călcat sau manevrat. Muşcătura este dureroasă şi poate provoca inflamaţii, dar rareori este fatală.
Refugiu de iarnă
În lanţurile muntoase sudice, viperele comune rămân Ia suprafaţa solului şi sunt active tot timpul anului.
Mai în nord însă, ele îşi petrec iernile lungi şi reci împreună, în grupuri mari, în peşteri, vizuini sau ascunzători similare. Ele apar la finalul primăverii până vara pentru a se împerechea.
Femelele se reproduc doar Ia doi sau trei ani şi se pot împerechea cu mai mulţi masculi. Femela face 10-15 pui vii care trebuie să se descurce singuri după câteva ore de la naştere.
Dans ostil
Masculii de viperă se luptă între ei pentru a-şi exercita dominanţa. Ei îşi ridică partea frontală a corpului şi încearcă să îşi pună oponentul la pământ.
Dimensiune: 60-90 cm
Greutate: Până la 180 g
Răspândire: Comună
Alimentaţie: Mamifere mici, reptile
Localizare: Europa, centrul până în estul Asiei