Acest membru reprezentativ al familiei de agamide sau de „dragoni” – care include şi molochul sau diavolul ţepos australian – este celebru prin etalarea sa de autoapărare. Când se simte ameninţată, agama cu guler se ridică şi îşi flutură gâtul foarte colorat şi faldurile de piele elastică de pe gât, folosindu-şi muşchii ataşaţi de fălci, …
Agamă (şopârlă) cu guler – Chlamydosaurus kingii Read More »
Wallaby sau iepurele marsupial cu ochelari este construit ca să economisească apă. Are cei mai eficienţi rinichi dintre toate speciile de mamifere, permiţându-i acestui marsupial nocturn să extragă umezeala din hrană. Produce o urină concentrată şi reciclează umezeala din propria respiraţie direct spre stomac. Ziua, când temperaturile sunt toride, se ascunde sub smocuri groase de …
Wallaby cu ochelari – Lagorchestes conspicillatus Read More »
Câinii dingo au apărut acum mii de ani în Asia continentală, unde există şi acum populaţii, dar încrucişarea cu câinii domestici face imposibil de estimat câţi au mai rămas din specia pură. Considerată dăunătoare, această specie este vitală pentru biodiversitatea Australiei, ajutând la menţinerea sub control a populaţiilor de animale introduse – pisici sălbăticite, iepuri …
Cu faţă lată, bot scurt şi urechi rotunjite, cangurul de copac seamănă mai mult cu un urs decât cu un cangur. Picioarele din spate mai scurte, care se pot mişca independent, umerii puternici şi picioarele anterioare mai lungi, musculoase sunt alte diferenţe – precum şi faptul că îşi petrece mult timp în copaci, hrânindu-se cu …
Cea mai răspândită dintre speciile care planează, trăsătura cea mai izbitoare a acestui marsupial social este metoda de locomoţie: se lansează dintr-un arbore şi aterizează pe următorul într-o planare lungă, controlată, datorită membranelor sale păroase, ca nişte aripi. Chiar înainte să-şi atingă ţinta, se îndreaptă ca să aterizeze şi se agaţă de scoarţă cu ghearele …
Spini albi, protectori, acoperă partea din faţă a capului echidnei cu cioc lung şi flancurile, dar sunt aproape ascunşi în blana ei aspră, închisă la culoare. Această specie este cea mai mare dintre monotreme, grup de mamifere care depun ouă din care face parte şi ornitorincul cu cioc de raţă. Masculii au pinteni la gleznele …
Un marsupial în principal nocturn, care trăieşte în copaci, cuscusul pătat comun are blană lânoasă apreciată de vânători, care îl ucid şi pentru carne. Cuscusul doarme pe crengi cu capul între picioare, adesea trăgând frunze mari în jurul său ca să se ascundă de prădători. Coadă unică Cuscusul se caţără cu picioarele cu câte cinci …
Picioarele subţiri cu cleşti ai crabului nu îi folosesc nici la atac, nici la apărare. El foloseşte însă o pereche de anemone de mare drept paznici. Le prinde în cleştii săi frontali şi îndreaptă tentaculele lor înţepătoare spre orice îl ameninţă. Această relaţie este benefică şi pentru anemone, pentru că sunt purtate astfel prin apă …
Dugongul, rudă a elefantului, este adesea numit vacă de mare, pentru că se hrăneşte aproape exclusiv cu iarbă de mare în apele tropicale de coastă puţin adânci. Dugongii au corp în formă de torpilă, cap lat, înotătoare scurte şi groase şi buze cărnoase, păroase. Când se scufundă, nările lor se sigilează cu nişte valve speciale. …
Delfinii-sfârlează îşi iau numele de la abilitatea de a se roti în aer când sar din mare. Asemenea majorităţii speciilor de delfin, sunt foarte sociabili, grupându-se în bancuri de la sub 200 la 1 000 de exemplare sau mai mult. Adesea înoată cu alţi delfini şi balene şi cu peşti precum tonul cu aripioară galbenă …