Cea mai mare libelulă din Noua Zeelandâ, libelula albastră poate fi văzută în jurul firelor de trestie şi papură în zone cu apă stătătoare. Adesea confundate cu libelula comună, sunt zburătoare mai puţin puternice şi îşi ţin aripile paralel cu corpul, nu perpendicular, întinse, când se odihnesc. Libelula albastră îşi poate schimba culoarea pentru a-şi …
Acest greier îndesat este comun în grădini şi tufărişuri. În principal nocturn, îşi petrece ziua în vizuini – cunoscute drept galerii în ramuri şi trunchiuri de copac. Fiecare galerie conţine până la 10 weta, cu un singur mascul care trăieşte cu un harem de femele şi pui. Insecta extinde o scorbură naturală sau o gaură, …
Cunoscută şi sub numele de fantoma lui Macleay, insecta-frunză este bine camuflată printre rămurelele unuia dintre arborii săi preferaţi pentru hrănire: eucaliptul. Femelele sunt mai lungi, de două ori mai grele şi mai ţepoase decât masculii şi nu pot zbura. Masculii, mai subţiri şi cu aripi, zboară bine, mai ales în căutarea unei partenere. Femela …
Acest păianjen este membru al familiei migalomorfe, ai căror colţi proeminenţi sunt îndreptaţi în jos şi nu diagonal ca la alţi păianjeni. Îşi ţese pânza în formă de tub într-un loc răcoros, umed şi umbros, sub o piatră sau un buştean – sau un şopron. Muşcăturile repetate doboară repede prada mică. Netratat, veninul poate fi …
Această insect nezburătoare, ca o lăcustă, este specializată în defolierea plantelor de Eremophila deserti, Acacia translucens şi arbustului emu (Eremophila maculata). Cosaşii au cap în formă de con şi antene scurte, denumite şi coarne. Femelele, aproape de două ori mai mari decât masculii, depun ouă în sol, care eclozează numai după ce trec printr-o perioadă …
Această specie mică, dar potenţial mortală este unul dintre cei mai veninoşi păianjeni văduva-neagră, numit astfel pentru că adesea femela mănâncă masculul după împerechere. Masculul are mai puţin de o treime din dimensiunea femelei şi pândeşte atent la marginea pânzei ei dezordonate unde speră să fure resturi de mâncare din insectele pe care le prinde …
E cel mai mare păianjen săritor din Australia. În general, colţii unui păianjen săritor sunt prea mici ca să pătrundă prin pielea omului, dar această specie are muşcătură dureroasă, dar inofensivă. Vânează pe frunze şi pândeşte insectele, luându-le prin surprindere cu o săritură – de câteva ori mai lungă decât lungimea corpului păianjenului. Oriunde se …
Cu nuanţele sale fine, roz şi crem, această călugăriţă este maestra deghizării. Seamănă cu o orhidee de pădure, cu picioarele din spate pliate ca să semene cu petalele şi abdomenul dolofan care seamănă cu un mugur îmbobocit. Păcăleala nu doar că ţine la distanţă prădătorii care ar putea să o înşface de pe plante, dar …
Numită după semizeul grec care purta lumea pe umerii săi, această specie a avut odată titlul de cea mai mare molie din lume. Totuşi, molia Hercules din Noua Guinee şi Australia are cea mai mare anvergură a aripilor dintre toate. Dar femela de molie Atlas poate să acopere o farfurie întinsă (masculii sunt mai mici). …
Acest fluture mare trăieşte în marginea pădurilor şi câmpiilor unde sunt tufişuri din belşug. Se înmulţeşte de două ori pe an, o dată la finalul primăverii şi a doua la finalul verii. Adulţii trăiesc două săptămâni, hrănindu-se cu nectar şi adunându-se pentru a se împerechea. Îşi depun ouăle pe frunze de frasin ţepos şi de …
Fluture coada rândunicii alpin – Papilio maackii Read More »