Echivalentul sudic al chirci arctice, chira antarctică nu se avântă la migraţii majore de la nord la sud. Se înmulţeşte în noiembrie şi decembrie când specia nordică „iernează” pe mare. Unele păsări rămân aproape de coloniile de cuibărit, altele pleacă departe pe mare, hrănindu-se de-a lungul marginilor banchizelor şi adesea odihnindu-se pe sloiuri plutitoare. Adult …
Cuibăreşte pe limbi de pământ stâncoase şi pe insule şi se hrăneşte destul de aproape de mal. Asemenea altor cormorani are oase relativ grele şi puţină grăsime corporală – asta îi reduce flotanţa şi îl face un vânător subacvatic mai eficient. Spre deosebire de chire şi corbii de mare care localizează peştii din aer cu …
Cu o anvergură a aripilor de până la 3,5 m, albatrosul călător este cea mai mare pasăre zburătoare din lume. Masculii bătrâni devin atât de albi încât au fost numiţi „albatroşi de zăpadă”, dar numele lor ştiinţific vine de la termenul latin pentru „trai în exil”. Acest lucru se referă la faptul că aceşti albatroşi …
Nu există ceva asemănător cu pasărea kiwi, deşi are origini comune cu alte păsări nezburătoare şi e rudă apropiată cu emu şi cazuarii. Kiwi preferă pădurea tropicală, dar distrugerea habitatului le-a forţat să populeze plantaţii de pini, tufării în regiuni de coastă, până în cele alpine. Ele au nevoie de umiditate mare, de sol bine …
Cel mai mare, mai greu şi singurul papagal care nu zboară, kakapo este una dintre păsările cu cea mai lungă viaţă – în medie 95 de ani şi ajungând la 120. Masculii concurează pentru femele într-un lek, săpând mici gropi în pământ, poate pentru a-şi amplifica chemările, care continuă noaptea până la opt ore câteva …
Rândunica australiană, comună în zonele rurală şi suburbană, rămâne tot anul în mare parte din arealul său. Spre deosebire de drepnele, stă pe cabluri şi pe crengi goale, dar se hrăneşte cu insecte din aer, planând elegant la înălţimi mici în căutarea muştelor şi la înălţimi mai mari în condiţii de umiditate. Ora mesei Puii …
Singurul papagal alpin, kea este o mare atracţie pentru turişti – inspectează maşinile, genţile şi hainele cu ciocul său încovoiat -, dar mulţi localnici îl consideră dăunător. Kea mănâncă rădăcini, fructe şi insecte, dar în anii 1860 au fost atent verificaţi pentru că se bănuia că atacă oile. S-au oferit recompense pentru capturarea lor şi …
Kakadu cu creastă galbenă au o coordonare excelentă picior-ochi-cioc când se hrănesc cu seminţe şi fructe. Formează stoluri numeroase în Australia şi uneori sunt consideraţi dăunători cerealelor. Creasta distinctivă este de obicei ţinută pe spate, dar se ridică asemenea unui evantai, până la 14 cm înălţime, când pasărea este excitată, de exemplu, în perioada de …
Una dintre cele 14 specii din familia Maluridae, care se hrănesc în arbuştii joşi, denşi, pitulicea cu creastă mov se întâlneşte în ierburi înalte din apropierea râurilor. Masculii au modele cu albastru strident. Perechile îşi cresc puii, dar fiecare pasăre se împerechează cu altele şi ajută la creşterea puilor şi din acele perechi. Coadă dreaptă …
Deşi raţele fluierătoare adesea pasc pe uscat, au nevoie de acces uşor la apă. Se hrănesc în principal noaptea şi pot să zboare până Ia 30 km ca să ajungă în zonele preferate de hrănire. Cuiburile sunt căptuşite cu iarbă moale, nu cu puf smuls de pe trupul femelei. La patru ace Raţele fluierătoare sunt …