Numit şi peşte-anemonă, peştele-clovn de recif trăieşte în grupuri, printre anemone, în ape de recif la adâncimi de până la 25 m. Toţi peştii-clovn se nasc masculi, dar unii se transformă în female după cum e nevoie. Cel mai mare peşte din grup devine femela dominantă şi al doilea cel mai mare, partenerul ei. Când …
Puţini peşti sunt mai emblematici decât rechinii-ciocan, iar rechinii-ciocan „scoică” sunt specia cea mai răspândită. Contrar reputaţiei de ucigaşi singuratici, aceşti rechini sunt foarte sociali – cel puţin femelele. Grupurile se dezvoltă în jurul femelelor mai bătrâne, dominante, iar indivizii cu rangul cel mai jos stau pe margine. Rechinii-ciocan îşi etalează dominanţa înotând în tirbuşon …
După ce se hrăneşte la mare adâncime, cel mai greu peşte osos din lume se ridică la suprafaţă pentru a se încălzi, stând cu corpul în formă de disc pe o parte. Dinţii lipiţi de pe falcă formează un „cioc” cu care prinde principala sa pradă, meduzele, şi le mărunţeşte. Femela depune până la 300 …
Cel mai mare dintre peştil-papagal, este unul dintre cei mai sociabili – hrănindu-se, dormind şi înmulţindu-se în grupuri mari. Asta îl face o ţintă uşoară pentru pescarii cu suliţa, iar pescuitul excesiv a dus la declinul speciei. Ca toţi peştii-papagal, mănâncă corali vii. Ei îşi folosesc fruntea ca să lovească recife, spărgându-le în bucăţele, pe …
Acest peşte lung, în formă de torpilă, vânează singur sau în haite. Ziua, se adună în bancuri mari care patrulează periferia recifelor de corali din ape calde, alegând siguranţa în mulţime decât să rişte să vâneze. Noaptea, bancul se fragmentează şi adulţii singuri înoată deasupra recifului pentru a prinde peşti din apropiere, în timp ce …
Rechinul-balenă nu este o balenă, ci un peşte, deşi seamănă ca mărime cu balenele. Aparţine aceleiaşi clase cu rechinii, calcanii şi pisicile de mare. Numele de „rechin” duce cu gândul la un prădător dinţos, care sfâşie prada şi poate fi periculos pentru oameni, dar rechinul-balenă este un uriaş blând. Acest animal docil, lent înotător, care …
Peştele mandarin mic şi colorat trăieşte în lagune puţin adânci şi în recife din intrânduri. Ziua se ascunde printre corali morţi, iar noaptea caută hrană în grupuri mici. Un înotător slab, adesea „merge” pe fundul mării cu ajutorul înotătoarelor pectorale mari. Gura mică îi limitează dieta la pradă mică, precum crustacee. Celulele pielii conţin un …
Văzută de dedesubt, partea inferioară albă a pisicii de mare cu pete albastre dispare în apele luminate de soare. De deasupra, spatele ei pătat se confundă cu recifele de corali. în timpul refluxului, pisicile de mare caută adăpost în recif, deplasându-se în ape mai puţin adânci pe măsură ce creşte fluxul. Gura conţine mai multe …
Somonii de Atlantic tineri petrec un an sau mai mult în zonele superioare ale unor râuri cristaline înainte să înoate spre mare. Odată ajunşi în mare, urmează curenţii de coastă în căutarea hranei şi se maturizează rapid. După trei sau patru ani în mare, îşi găsesc râul natal după mirosul unic şi călătoresc înapoi pentru …
Anghila electrică este una dintre cele mai mari specii de peşte de apă dulce din America de Sud. Foloseşte impulsuri electrice slabe ca să se onenteze şi să găsească hrana în ape mâloase – râuri şi iazuri. Produce şi şocuri electrice mai puternice, de circa 600 de volţi, care pot ucide alţi peşti şi chiar …