Specie comună în mlaştinile şi zonele umede, anhinga (numită şi pasăre cu gât de şarpe) este echivalentul american al asemănătoarei anhinga africane (Anhinga rufa). Îşi face cuib în arbori şi mangrove, dar pleacă să se hrănească imediat după răsărit, zburând spre luciul de apă. Înoată încet în apă, cu capul şi gâtul ridicate, de unde îşi ia denumirea populară.
Pescuit
Anhinga are oase neobişnuit de dense şi penaj care absoarbe repede apă, ceea ce îi permite să se scufunde cu uşurinţă şi să înoate sub apă până la un minut.
Nu are picioare puternice precum cormoranul pentru o urmărire lungă, dar se hrăneşte mai mult ca un stârc subacvatic, aşteptând ocazia de a prinde un peşte în trecere. Vertebrele speciale şi musculatura gâtului îi dau o curbură permanentă a gâtului şi o lovitură instanţă, rapidă. Anhinga urcă la suprafaţă, scutură peştele şi apoi îl înghite.
Anhinga cuibăreşte în colonii mixte cu alte păsări, în arbori. Femela construieşte cuibul din rămurele şi stuf pe care le adună masculul. Până la şase ouă sunt incubate trei sau patru săptămâni.
Puii sunt hrăniţi la început cu hrană predigerată din gâtul părinţilor şi apoi cu peşte întreg. Ei părăsesc cuibul după şase săptămâni, dar încă rămân dependenţi de părinţi câteva săptămâni.
Aripi întinse
Păsările îşi etalează una sau ambele aripi întinse. Ele stau şi de obicei cocoţate cu aripile desfăcute pentru a şi usca penajul îmbibat de apă şi pentru a şi regla temperatura corpului.
Pradă străpunsă
Majoritatea păsărilor care mănâncă peşte îşi prind prada în cioc, dar anhinga pescuieşte „la suliţă”, străpungând peştii mici cu falca superioară şi pe cei mai mari cu ambele.
Dimensiuni: 85-89cm
Greutate: 2,1-2,5kg
Alimentaţie: Peşte, broaşte, păsări
Localizare: Sudul Americii de Nord până în Centrul Americii de Sud