kiwi-maro-1

Kiwi maro, Insula de Nord – Apteryx mantelli

Nu există ceva asemănător cu pasărea kiwi, deşi are origini comune cu alte păsări nezburătoare şi e rudă apropiată cu emu şi cazuarii. Kiwi preferă pădurea tropicală, dar distrugerea habitatului le-a forţat să populeze plantaţii de pini, tufării în regiuni de coastă, până în cele alpine.

Ele au nevoie de umiditate mare, de sol bine drenat pentru a săpa vizuini, dar şi de litieră umedă de frunze în care găsesc hrana noaptea, precum viermi şi larve.

Detectează prada după sunet, miros şi pipăit, lăsând o urmă de găurele pe unde au testat solul cu ciocul.

Ouă extraordinare

Kiwi formează perechi pe viaţă în teritorii fixe, săpând vizuini cu luni sau ani înainte să le folosească pentru astfel că vegetaţia nouă camuflează intrarea. Femelele sunt mai mari decât masculii şi produc ouă de patru ori mai mari decât se poate aştepta, având în vedere mărimea păsării. Oul poate avea 20% din greutatea corpului, gălbenuşul reprezentând 60% din volumul lui.

Oul are nevoie de o lună pentru a se dezvolta, iar femela, vizibil balonată, nu se mai hrăneşte. Masculul cloceşte, folosind un petic temporar special de pe abdomen pentru a ţine oul cald, iar incubarea poate dura 90 de zile.

Kiwi sunt singurele păsări din lume cu nări exterioare în capătul ciocului.

Kiwi mic pătat

Kiwi mic pătat (A. owenii) depune adesea două ouă, la trei săptămâni distanţă, pe un pat de muşchi. Fiecare ou are un sfert din greutatea femelei.

Simbol naţional

Corpul mare şi rotund al păsării kiwi, capul mic şi ciocul lung şi subţire o fac să fie imediat recunoscută. E pasărea naţională a Noii Zeelande.

Dimensiune: 50-65 cm

Greutate: 2,8-3,5 kg

Alimentaţie: Insecte, viermi, miriapode

Localizare: Nordul Noii Zeelande