vultur-curcan

Vultur-curcan – Cathartes aura

Vulturul-curcan este una dintre cele şapte specii de vultur din Lumea Nouă. Toţi se hrănesc cu animale moarte şi zboară pe curenţi de aer cald peste zone întinse.

Ei planează cu aripile întinse în formă de „V” pentru un plus de stabilitate, având corp greoi. Vârfurile crestate ale aripilor reduc turbulenţa.

Dependenţă mutuală

vultur-curcan-1

Toţi vulturii au văz excelent, dar puţini au simţ dezvoltat al mirosului. În păduri, alţi vulturi urmează vulturii-curcan pentru a găsi hoiturile ascunse sub coroana arborilor pentru că ei pot găsi hrana după miros.

Când găsesc carcase mari, vulturii-curcan stau la o parte în timp ce speciile mai mari şi cu ciocuri mai puternice străpung pieile dure. Toţi vulturii preferă animale moarte de curând şi evită carnea putrezită.

Vulturii-curcan, care se înmulţesc în nord, migrează iarna spre tropice, dar mulţi rămân tot anul în sudul Statelor Unite. Se înmulţesc la începutul primăverii în sud, iar mai în nord, în iulie sau august, depunând ouăle pe marginea stâncilor, uneori într-un arbore scobit sau într-un hăţiş des. Două ouă sunt incubate timp de 40 de zile, iar puii sunt hrăniţi în cuib aproape 10 săptămâni.

Vulturii-curcan pot miros animale moarte recent.

Aripi mari

Vulturii-curcan îşi întind aripile când stau cocoţaţi pentru a permite căldurii soarelui să le încălzească corpul dimineaţa şi pentru a-şi usca penele ude. Aceasta le întreţine bine penajul.

Aterizare

Vulturul are coada desfăcută pentru control, aripile în mişcare drept frână, privirea concentrată în jos şi îşi împinge picioarele înainte pentru a absorbi şocul când îşi aduce la sol greutatea masivă.

Dimensiuni: 64-81cm

Greutate: 0,9-2kg

Alimentaţie: Hoituri

Localizare: Centrul Americii de Nord până în Sudul Americii de Sud