Vulturul pleşuv este întâlnit numai în America de Nord, dar imaginea sa este folosită peste tot în lume drept simbol al puterii, graţiei şi rezistenţei. Ca multe păsări de pradă, aspectul său îndrăzneţ sugerează un stil de viaţă mult mai aventuros decât în realitate, pentru că îşi petrece majoritatea timpului nefăcând nimic, hrănindu-se în principal cu hoituri.
Face ceea ce fac păsările mari de pradă: îşi conservă energia între perioade de vânătoare şi hrănire.
Vulturul pleşuv a fost ales pasărea naţională a SUA în 1782.
Viaţă pe malul apei
În lume sunt opt specii de vultur uriaş de mare, inclusiv codalbul, vulturul-pescar african, sau vulturul de râu, şi spectaculosul vultur de mare al lui Steller, din estul îndepărtat al Asiei.
Toate aceste specii au o constituţie puternică şi aripi late, cu „degete” la capete atunci când sunt întinse la maximum, coadă relativ mică şi cap şi gât lung, care îi dau o formă de cruce în zbor. Spre deosebire de acvila aurie (sau de munte), vulturii pleşuvi planează întinzând aripile plate.
Toţi vulturii de mare au picioarele şi degetele lipsite de pene, cu degete puternice şi gheare ascuţite ca să apuce şi să străpungă prada, cât şi cioc puternic cu care să o sfâşie în bucăţi.
Peştele constituie o mare parte din hrana vulturului pleşuv, dar mănâncă şi alt fel de pradă.
Vulturii pleşuvi pot să prindă şi să ucidă animale mari, precum vidra de mare, şi păsări de mărimea unei gâşte. Vara, mulţi se hrănesc cu păsări de mare prinse în coloniile de coastă. Sunt în principal păsări care stau pe marginea apelor, unde se pot hrăni cu uşurinţă cu astfel de pradă şi cu tot felul de carcase şi resturi aduse de valuri.
Vulturii pleşuvi trăiesc de-a lungul coastei vestice a Americii de Nord, din Alaska până în California, şi pătrund mult în continent de-a lungul râurilor şi în jurul lacurilor. Ei se înmulţesc de-a lungul părţilor nordice îndepărtate din Canada şi iarna migrează spre sud, până în Florida şi golful Mexic.
Iarna, vulturii pleşuvi se hrănesc în grupuri mici dacă este destulă hrană disponibilă şi cuibăresc în mici teritorii apărate, care acoperă aproximativ 0,2 km2. Aceste locuri pot fi grupate destul de aproape unele de altele. Cuiburile sunt construite mai oriunde, de la sol aproape plat până la pante mici, stânci, colţuri de stânci expuse şi arbori.
Perechi reproducătoare şi triouri
Fiecare pereche are de obicei mai multe cuiburi -un cuib preferat, o grămadă uriaşă de beţe, iarbă şi alge care poate ajunge până la 4 m adâncime şi 2,5 m diametru. Deşi norma obişnuită este de două ouă, de obicei numai un singur pui ajunge să şi zboare.
Până la un sfert din pui mor înainte să împlinească un an şi numai unul din zece ajunge la vârsta de cinci ani. Vulturii pleşuvi pot începe să se reproducă de la patru ani. Dar, câteodată, jumătate dintre adulţi nu se înmulţesc şi formează triouri într-un singur cuib.
Odată ajunşi la maturitate, adulţii pot duce vieţi lungi şi productive, supravieţuind în sălbăticie cam 50 de ani.
Expediţie de pescuit
Vulturul pleşuv (sau cu cap alb), la fel ca alţi vulturi de mare, nu intră în apă ca să prindă prada, ci coboară de la înălţime pentru a prinde peştele, viu sau mort, de la suprafaţa râului.
Pui pufos
Puii de vultur pleşuv rămân în cuib 10-13 săptămâni, complet dependenţi de părinţii lor pentru hrană, protecţie şi adăpost.
Cioc spintecător
Ciocul încovoiat şi foarte ascuţit nu este folosit doar pentru uciderea prăzii, ci şi pentru sfâşierea ei în bucăţi care să poată fi înghiţite şi pentru jupuirea pielii de pe carcasele animalelor mai mari.
Dimensiuni: 72-96 cm
Greutate: 3-6,6 kg
Alimentaţie: peşte, păsări, mamifere
Localizare: America de Nord