baracuda-dintoasa-2

Baracudă mare – Sphyraena barracuda

Acest peşte lung, în formă de torpilă, vânează singur sau în haite. Ziua, se adună în bancuri mari care patrulează periferia recifelor de corali din ape calde, alegând siguranţa în mulţime decât să rişte să vâneze.

Noaptea, bancul se fragmentează şi adulţii singuri înoată deasupra recifului pentru a prinde peşti din apropiere, în timp ce baracudele tinere prăduiesc în grupuri mai mici şi hărţuiesc bancuri de peşte.

Mandibulă dinţoasă

baracuda-dintoasa-1

Corpul lung şi suplu, alături de înotătoarele scurte, rigide care îi oferă stabilitate o fac capabilă să înoate în mai multe stiluri, de la croazieră stabilă până la goană fulgerătoare – toate susţinute de înotătoarele mari, triunghiulare ale cozii. Are o muşcătură specifică, falca de jos fiind mai lungă decât cea de sus şi ieşind în afară.

Peştele poate să caşte larg gura şi să expună dinţii mari, ca nişte ace, încorporaţi în oasele fălcilor şi în cerul gurii. Falca lungă, dinţoasă este ideală pentru a prinde peşti mici, care se zbat, dar este şi capabilă să livreze o muşcătură puternică, cu care poate să taie prada mai mare. Ocazional, o baracudă solitară poate să muşte urât un scufundător dacă îi confundă mâna sau ceasul strălucitor cu un peşte mic, argintiu.

Baracudele se reproduc în apa deschisă, iar icrele sunt lăsate să plutească, nepăzite. Plevuşca se adăposteşte în estuare până ajunge la 8 cm lungime, iar apoi se îndreaptă spre mare.

Carnea peştelui conţine toxine mortale.

Prădător agil

Solzii argintii ai baracudei reflectă apa, ajutând-o să se camufleze în mediu, iar capul îngust nu dă ocazia prăzii sa o vadă apropiindu-se.

Banc de pază

Grupuri de baracude colaborează pentru a mâna bancurile de peşti mai mici spre ape mai putin adânci, unde sunt mai uşor de prins.

Dimensiune: Până la 2 m

Greutate: Până la 50 kg

Alimentaţie: Peşte

Localizare: Ape tropicale şi subtropicale din toată lumea