rechin-balena-1

Rechin-balenă – Rhincodon typus

Rechinul-balenă nu este o balenă, ci un peşte, deşi seamănă ca mărime cu balenele. Aparţine aceleiaşi clase cu rechinii, calcanii şi pisicile de mare. Numele de „rechin” duce cu gândul la un prădător dinţos, care sfâşie prada şi poate fi periculos pentru oameni, dar rechinul-balenă este un uriaş blând.

Acest animal docil, lent înotător, care se hrăneşte filtrând apa, permite scufundătorilor să îl apuce de înotătoare a dorsală fără a afişa semne de agresivitate. În mod ironic, cel mai mare peşte din lume supravieţuieşte datorită unei alimentaţii alcătuite din cele mai mici organisme marine – alge şi animale minuscule, cunoscute sub numele de fitoplancton şi zooplancton.

Hrănire prin filtrare

rechin-balena-2

Despre viaţa şi comportamentul rechinului-balenă se ştiu relativ puţine lucruri. În medie, un adult poate sa atingă o lungime de-12 m – deşi există raportări neverificate de specimene lungi de 23 m – şi cântăreşte cam 10 tone.

Capul este uriaş şi plat şi se termină cu o gură aproape la fel de lată precum corpul şi conţine sute de dinţi minusculi, dar funcţia lor nu este cunoscută. Are plăci filtrante specializate, ca nişte site, care căptuşesc arcurile branhiilor, care separă hrana de apa mării. În mod neobişnuit pentru un rechin, gura este situată la capătul botului şi nu dedesubt.

Pe lângă organisme microscopice lente, rechinii balenă se hrănesc şi cu peşti mici, calamari mici, icre şi larve – orice este suficient de mic încât să plutească în apă, dar suficient de mare să fie captat de plăcile filtrante. În mare parte solitar, rechinul-balenă este văzut ocazional în bancuri de până la 100 de exemplare, acolo unde hrana este din belşug.

Rechinii-balenă migrează mii de kilometri prin oceanele lumii. Indivizii pot fi urmăriţi folosind emiţători conectaţi la satelit şi pot fi identificaţi după modelele de pete de pe corp – nu există două modele identice, la fel ca amprentele umane.

Masculii adulţi pot fi deosebiţi de femele prin prezenţa „penelor” – pterigopodii, organe exterioare situate pe abdomen folosite la transferul de spermă către femelă în timpul împerecherii. Se cunosc puţine lucruri despre când şi cum se împerechează rechinii-balenă, dar femela reţine până la 300 de ouă in trupul ei până când acestea ecluzează – o caracteristică numită ovoviviparitate.

Ea apoi dă naştere unor pui vii, deşi se crede că nu toţi puii se nasc în acelaşi timp.

Viitor incert

Odată ce ajunge la maturitate sexuală, estimată la 30 de ani, principalul prădător al rechinului-balenă este omul. Ei sunt vânaţi pentru suplimente alimentare, precum uleiul de ficat de rechin, pentru aripioare, gătite în supă, carne şi piele folosite în industria pielăriei.

Mulţi reehmi-balenă adulţi au cicatrici care sugerează că au fost atacaţi la un moment dat, poate de balene ucigaşe (orci) sau de alţi rechini. Se crede că în sălbăticie rechinii balenă trăiesc 70-100 de ani.

Când se hrăneşte, un rechin-balenă filtrează suficientă apă cât să umple un bazin olimpic la fiecare 100 de minute.

Branhii specializate

rechin-balena-3

Fibre de cartilaj susţin plăcile de filtru spongios care captează hrana, cum ar fi plancton, peşti mici şi calamari.

Ţin companie

Adesea, bancuri de peşti mici înoată în jurul capului rechinului, posibil pentru protecţie.

Hrănire prin aspiraţie

Un rechin-balenă adesea îşi tine gura aproape de suprafaţă când se hrăneşte prin aspiraţie. O deschide şi o închide ca să aspire apă şi hrană.

Dimensiune: 12m

Greutate: Peste 12 tone

Alimentaţie: Fitoplancton, zooplancton

Localizare: Ape tropicale şi temperate de pe tot globul.